Toate definitiile

CĂȚELÍ, pers. 3 cățelește, vb. IV. Refl. 1. (Pop.; despre cățele, lupoaice, vulpi) A se împerechea. 2. (Reg.; despre răni și bube) A se lăți, a se întinde. – Probabil lat. catullire (influențat de cățel, cățea).

CĂŢELÍ vb. v. goni, împerechea, împreuna, încrucişa.

CĂȚELÍ, pers. 3 cățelește, vb. IV. Refl. (Pop.) 1. (Despre cățele, lupoaice, vulpi) A se împerechea. 2. (Despre răni și bube) A se lăți, a se întinde. – Din cățel.

!cățelí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se cățeléște, imperf. 3 sg. se cățeleá; conj. prez. 3 să se cățeleáscă