![]() Caută
Traducere
|
Toate definitiileCIURÉL, ciurele, s. n. Diminutiv al lui ciur. – Ciur + suf. -el. CIURÉL s. v. strecurătoare. 1) cĭurél m., pl. eĭ. Mold. Iron. Dancĭ, copil de Țigan. 2) cĭurél n., pl. e. Olt. Cĭur mic de cernut făina. |