Ultimele cuvinte cautate:
DefinitiiSinonimeAntonimeExtensie cautare direct din browser
DEXro - DEX Online - Dictionar Explicativ Roman
Caută

Toate sursele
Definitii
Sinonime
Antonime
Traducere

Roman - Englez - Dictionar Roman Englez
Englez - Roman Dictionar Englez Roman - Dictionar Englez Roman


A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Toate definitiile

X s. m. invar. A douăzeci și noua literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă, care redă pe cs (la începutul cuvintelor sau în cuvinte ca „explozie”, „expoziție” etc.) sau pe gz (în cuvinte ca „exemplu”, „examen” etc.). ♦ Simbol matematic pentru numărul 10 în sistemul roman de scriere a numerelor. ♦ (Fiz.; în sintagma) Radiație (sau raze) X = radiație de natură electromagnetică de mică lungime de undă, care impresionează (2) placa fotografică. [Pr.: ics].

XANTÍNĂ s. f. Produs organic care se găsește în urină, în sânge, în ceai, cafea etc. – Din fr. xanthine.

XANTINURÍE, xantinurii, s. f. (Fiziol.) Prezență de xantină în urină, cantitate de xantină prezentă în urină. – Din fr. xanthinurie.

XANTOCÍT, xantocite, s. n. (Biol.) Celulă (1) care conține pigment galben. – Din fr. xanthocyte.

XANTOCROMÁTIC, -Ă, xantocromatici, -ce, adj. (Med.) Colorat în galben. – Din fr. xanthochromatique.

XANTOCROMÍE s. f. (Med.) Colorație în galben până la maro a serului sângelui. – Din germ. Xanthochromie, fr. xanthochromie.

XANTODERMÍE, xantodermii, s. f. (Med.) Colorație galbenă a pielii. – Din fr. xanthodermie.

XANTOFÍLĂ s. f. Pigment care se găsește în plante, alături de clorofilă și de caroten, colorând toamna frunzele în galben-roșcat. – Din fr. xanthophylle.

XANTÓM, xantoame, s. n. Tumoare galbenă (sau roșcată) pe piele, nepericuloasă. – Din germ. Xanthom, fr. xanthome.




XANTOMATÓZĂ, xantomatoze, s. f. Boală provocată de tulburarea metabolismului, caracterizată prin creșterea colesterolului în sânge și prin acumularea acestuia în piele sau în diverse organe sub forma unor noduli galbeni-portocalii. – Din fr. xanthomatose.

XANTOPSÍE, xantopsii, s. f. Tulburare a vederii care face ca bolnavul să vadă toate lucrurile într-o culoare galbenă. – Din fr. xanthopsie.

XENÍE, xenii, s. f. (Biol.) Fenomen de dublă fecundare specific plantelor angiosperme, realizat cu polen de la o mulțime de varietăți ale speciei. – Din fr. xénie, engl. xenia.

XENOFÍL, -Ă, xenofili, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care nutrește simpatie față de străini sau față de ceea ce este străin. – Din fr. xénophile.

XENOFILÍE s. f. Simpatie față de tot ceea ce este străin. – Din fr. xénophilie.

XENOFÓB, -Ă, xenofobi, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care manifestă ură față de persoane de altă naționalitate sau față de alte popoare. – Din fr. xénophobe.

XENOFOBÍE s. f. Ură față de străini și față de tot ce este străin. – Din fr. xénophobie.

XENOLÍT, xenolite, s. n. (Min.) Fragment de rocă străin de roca eruptivă în care se află. – Din fr. xénolithe, germ. Xenolith, engl. xenolithe.

XENOMÁN, -Ă, xenomani, -e, s. m. și f. Persoană care are o preferință deosebită pentru străini și pentru tot ceea ce provine de la ei. – Din fr. xénomane.

XENOMANÍE, xenomanii, s. f. Pasiune exagerată pentru tot ce este străin. – Din fr. xénomanie.

XENOMORFÍE s. f. Proprietate a unui mineral de a se prezenta și sub altă formă decât cea obișnuită. – Din fr. xénomorphie.

XÉNON s. n. Element chimic din grupul gazelor nobile, incolor și inodor, care se găsește în atmosferă în cantități foarte mici. – Din fr. xénon, germ. Xenon.

XENOPATÍE, xenopatii, s. f. (Med.) Delir în care bolnavul e convins că se acționează asupra sa de la distanță prin sugestie, hipnoză etc. – Din fr. xénopathie.

XÉRES s. n. Vin de calitate superioară, cu aromă și buchet specific, originar din Spania. [Pr.: he-] – Din fr. xérès, germ. Xeres[wein].

XEROCÓPIE, xerocopii, s. f. Copie făcută la xerox. – Din fr. xérocopie, it. xerocopia.

XERODERMÍE, xerodermii, s. f. Boală de piele caracterizată prin uscarea și descuamarea continuă a pielii din cauza creșterii stratului cornos și a scăderii secrețiilor cutanate. – Din fr. xérodermie.

XEROFÁG, -Ă, xerofagi, -ge, adj. Care se hrănește cu alimente uscate. – Din fr. xérophage.

XEROFAGÍE s. f. Regim de alimentație vegetariană care are la bază alimente uscate, seci. – Din fr. xérophagie.

XEROFÍLĂ, xerofile, adj., s. f. (Bot.) Xerofită. – Din fr. xérophile.

XEROFÍTĂ, xerofite, s. f., adj. (Plantă) care este adaptată pentru a trăi într-un mediu cu umiditate scăzută; xerofilă. – Din fr. xérophytes.

XEROFÓRM s. n. Substanță medicamentoasă care se prezintă sub formă de pulbere galbenă, întrebuințată ca antibiotic (intestinal). – Din fr. xéroforme.

 <<   <    1 2 3    >   >> 
pagina 1 din 3

 
Dezvoltare site Web Activ | Intranet | Asigurat 24 rca ieftin  |  Copyright (C) 2004-2015 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL , cu conditia pastrarii acestei note | Termeni si conditii