Toate definitiile

DEZMETICÍRE, dezmeticiri, s. f. (Adesea fig.) Faptul de a (se) dezmetici. [Var.: dezmetecíre s. f.] – V. dezmetici.

DEZMETICÍRE s. v. revenire.

Dezmeticire ≠ buimăcire, năucire, zăpăcire

dezmeticíre s. f., g.-d. art. dezmeticírii; pl. dezmeticíri