Toate definitiile

ECOTÍP, ecotipuri, s. n. Grup de plante din aceeași specie, cu anumite însușiri ereditare proprii, formate în urma influenței unor condiții de mediu. – Din fr. écotype.

ECOTÍP s. (BIOL.) rasă ecologică.

ECOTÍP s.n. Grup de plante sau animale din aceeași specie cu anumite însușiri ereditare proprii, dobândite sub influența condițiilor de mediu. [< fr. écotype].

ECOTÍP s. n. biotip adaptat, prin acțiunea selecției în anumite condiții de mediu. (< fr. écotype)

ecotíp s. n., pl. ecotípuri