Toate definitiile

ESCHÍVĂ, eschive, s. f. Procedeu tehnic de apărare folosit în box, care constă în aplecarea laterală a capului sau îndoirea picioarelor, pentru a lăsa lovitura adversarului să treacă pe alături sau pe deasupra. – Din fr. esquive.

ESCHÍVĂ s.f. (Sport) Mijloc de a evita o lovitură făcând diferite aplecări ale capului sau ale trunchiului. [Pl. -ve. / < fr. esquive].

ESCHÍVĂ s. f. eschivare. ◊ (box) mijloc de a evita o lovitură prin deplasarea corpului, aplecarea capului etc. (< fr. esquive)

eschívă s. f., g.-d. art. eschívei; pl. eschíve

ESCHIVÁ, eschivez, vb. I. Refl. A se sustrage de la îndeplinirea unei obligații; a se da în lături, a se feri. ♦ A se retrage pe furiș. – Din fr. esquiver.

ESCHIVÁ vb. 1. a (se) feri, a para, (înv. şi reg.) a sprijini. (A ~ lovitura adversarului, la box.) 2. v. sustrage.

ESCHIVÁ vb. I. refl. A se sustrage, a se da în lături (stângaci) de la ceva. ♦ A se retrage pe furiș, evitând să fie observat. [< fr. esquiver].

ESCHIVÁ vb. I. refl. a se sustrage de la îndeplinirea unei obligații, a se da în lături, a se feri. ◊ a se retrage pe furiș. II. tr. (sport) a evita o lovitură. (< fr. esquiver)

!eschivá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se eschiveáză