Toate definitiile
ETÉRIC, -Ă, eterici, -ce, adj. 1. Care are proprietăți asemănătoare eterului (1). ◊ Ulei eteric = substanță uleioasă, volatilă, cu miros puternic, care se extrage din florile, fructele sau frunzele plantelor parfumate și care se folosește în industria parfumurilor și în cea alimentară. 2. Fig. Subtil, fin; inconsistent. – Din germ. ätherisch.
ETÉRIC adj. v. diafan, fin, străveziu, subţire, transparent, vaporos.
ETÉRIC, -Ă adj. 1. Fluid și curat ca eterul, cu proprietățile eterului. ◊ Ulei eteric = substanță uleioasă, volatilă, cu miros puternic, care se extrage din plante și se folosește în industria parfumurilor, în farmacie etc. 2. (Fig.) Foarte curat. ♦ Subtil, fin. ♦ Inconsistent. [Cf. germ. ätherisch].
ETÉRIC, -Ă adj. 1. fluid și curat ca eterul, cu proprietățile eterului. ♦ ulei ~ = substanță uleioasă, volatilă, cu miros puternic, extrasă din plante, folosită în industria parfumurilor, în farmacie etc. 2. (fig.) foarte curat. ◊ subtil, inconsistent. (< germ. ätherische, it. eterico)