Toate definitiile

FACILITÁTE, facilități, s. f. Însușire a ceea ce este facil; însușirea de a realiza, de a face ceva fără mari eforturi, cu ușurință. ♦ (La pl.) Înlesniri făcute cuiva. Facilități de plată. – Din fr. facilité, lat. facilitas, -atis.

FACILITÁTE s. 1. v. uşurinţă. 2. (mai ales la pl.) v. înlesnire.

FACILITÁTE s.f. Ușurință. ♦ (La pl.) Înlesniri făcute cuiva. [Cf. fr. facilité, lat. facilitas].

FACILITÁTE s. f. 1. însușirea a ceea ce este facil (1); ușurință. 2. (inform.) caracteristică a unui calculator, sistem de operare sau limbaj care permite facilitarea scrierii programelor, organizării datelor ori corectării erorilor. (< fr. facilité, lat. facilitas)

*facilitáte f. (lat. facílitas, -átis. V. facultate). Calitatea de a fi facil, înlesnire, ușurință. Bunătate, indulgență: facilitate de caracter. Pl. Termin acordat p. plată: a acorda facilitățĭ.

facilitáte s. f., g-.d. art. facilitắții; pl. facilitắți