![]() Caută
Traducere
|
Toate definitiileFAVOÁRE s. 1. v. avantaj. 2. v. concesie. 3. v. protecţie. 4. v. privilegiu. 5. v. cinste. 6. v. graţie. Favoare ≠ defavoare FAVOÁRE s.f. Avantaj, bunăvoință care se acordă cu preferință cuiva. ♦ Afecțiune, trecere de care se bucură cineva pe lângă o persoană. [Pron. -voa-, gen. -orii, var. favor s.n. / cf. fr. faveur, rus. favori, it. favore, lat. favor]. FAVOÁRE s. f. avantaj, bunăvoință care se acordă cu preferință cuiva. ♦ în ~ a cuiva = în avantajul cuiva. ♦ afecțiune, trecere de care se bucură cineva pe lângă o persoană. (< fr. faveur, lat. favor) *favoáre f., pl. orĭ (lat. fávor, -óris, d. favére, a fi binevoitor). Grație, bunăvoință, trecere: a căuta favoarea celor marĭ, a fi în favoarea cuĭva, (saŭ în favoare la cineva). Preferență [!], privilegiŭ: a solicita o favoare. În favoarea cuĭva, în folosu luĭ. Bilet de favoare, bilet gratuit. V. favor. favoáre (-voa-) s. f., g.-d. art. favórii; pl. favóruri favoáre (-óruri), s. n. – Avantaj acordat cuiva, hatîr. – Var. (înv.) favor. Fr. faveur. După Sanzewitsch 203, prin intermediul rus. favor, ipoteză care nu este necesară. – Der. favorabil, adj.; favorit, adj.; favorit, s. m. (barbă de o parte și de alta a obrazului; favorit); favoriza, vb.; favoritism, s. n., toate din fr. Cf. defavoare, s. f.; defavorabil, adj. FAVOÁRE, favoruri, s. f. Avantaj acordat cuiva, cu preferință față de alții; dovadă deosebită de bunăvoință față de cineva; hatâr. ◊ Bilet de favoare = bilet pe baza căruia se poate intra, gratuit sau cu reducere, la un spectacol. ◊ Expr. În favoarea (cuiva) = în avantaj, în folosul (cuiva). [Var.: (înv.) favór s. n.] – Din fr. faveur. FAVOÁRE s. 1. v. avantaj. 2. v. concesie. 3. v. protecţie. 4. v. privilegiu. 5. v. cinste. 6. v. graţie. Favoare ≠ defavoare FAVOÁRE s.f. Avantaj, bunăvoință care se acordă cu preferință cuiva. ♦ Afecțiune, trecere de care se bucură cineva pe lângă o persoană. [Pron. -voa-, gen. -orii, var. favor s.n. / cf. fr. faveur, rus. favori, it. favore, lat. favor]. FAVOÁRE s. f. avantaj, bunăvoință care se acordă cu preferință cuiva. ♦ în ~ a cuiva = în avantajul cuiva. ♦ afecțiune, trecere de care se bucură cineva pe lângă o persoană. (< fr. faveur, lat. favor) |