Toate definitiile

FEUDALÍSM s. n. 1. Ansamblul raporturilor, întemeiate pe fidelitatea personală, dintre suzeran și vasal. 2. Organizare social-economică care, în concepția materialist-istorică, urmează după sclavagism și precedă capitalismul și în care baza relațiilor o constituie stăpânirea feudală asupra pământului și dependența personală a țăranilor față de stăpânii feudali. [Pr.: fe-u-] – Din it. feudalismo, fr. féodalisme.

FEUDALÍSM s. (IST.) feudalitate, orânduire feudală, societate feudală.

FEUDALÍSM s.n. Orânduire social-economică, situată între sclavagism și capitalism, în care baza relațiilor de producție o constituie proprietatea feudalului asupra mijloacelor de producție și proprietatea parțială a acestuia asupra țăranilor iobagi. [Pron. fe-u-. / cf. it. feudalismo, fr. féodalisme].

FEUDALÍSM s. n. orânduire social-economică între sclavagism și capitalism, în care baza relațiilor de producție o constituie proprietatea feudalului asupra pământului și dependența personală a țăranilor iobagi față de stăpânii feudali; orânduire feudală, feudalitate. (< it. feudalismo, fr. féodalisme)

*feudalízm n. Feudalitate. – Și feo- (după fr.).

feudalísm (fe-u-) s. n.