Toate definitiile

FLAGELÁRE, flagelări, s. f. Acțiunea de a flagela și rezultatul ei; biciuire. ♦ Pedeapsă aplicată în antichitate și în evul mediu; practică rituală ascetică în diverse religii; flagelație. – V. flagela.

FLAGELÁRE s. biciuire, flagelaţie. (~ unui fanatic religios.)

FLAGELÁRE s.f. Acțiunea de a flagela și rezultatul ei; flagelație. [< flagela].

*flagelațiúne f. (lat. flagellátio, -ónis). Bicĭuire. Pedeapsă pe care șĭ-o aplicaŭ o sectă de nebunĭ fanaticĭ care se bicĭuĭaŭ în public în sec. XIII și XIV. Fig. Mustrare aspră. – Și -áție și -áre

flageláre s. f., g.-d. art. flagelắrii; pl. flagelắri