Toate definitiile

flanélă (flanéle), s. f. – 1. Țesătură ușoară și moale. – 2. Îmbrăcăminte de lînă, în formă de pieptar. – Mr. flanelă. Fr. flanelle; în mr., din it. flanella, sau din ngr. φλανέλα.

FLANÉLĂ, flanele, s. f. 1. Țesătură ușoară de lână sau bumbac, moale și pufoasă. 2. Îmbrăcăminte de lână (mai rar de bumbac), tricotată in formă de pieptar sau de cămașă scurtă. 3. Pulover. [Var.: (pop.) flaneá s. f., flanél s. n.] – Din fr. flanelle.

FLANÉLĂ s. v. jerseu, pulover.

FLANÉLĂ s.f. 1. Țesătură ușoară de lână, moale și pufoasă. 2. Obiect de îmbrăcăminte care acoperă bustul și care este tricotat din lână. [Var. flanea s.f., flanel s.n. / < fr. flanelle].

FLANÉLĂ s. f. 1. țesătură ușoară de lână, moale și pufoasă. 2. obiect de îmbrăcăminte care acoperă bustul, tricotat din lână. (< fr. flanelle)

*flanélă f., pl. e (fr. flanelle, engl. flannel, dial. flannen, d. galicu gwlanen). Stofă cam groasă (dar ușoară) de lînă. Camașă [!] de stofă de lînă saŭ de împletitură de lînă: a purta flanelă ĭarna. – Mold. pop. flaneá (ca santineá îld. -elă).

flanélă s. f., g.-d. art. flanélei; pl. flanéle

*flaneléz v. tr. (d. flanelă). Căptușesc cu flanelă: galoșĭ flanelațĭ.