Toate definitiile

flatá (flatéz, flatát), vb. – A măguli. Fr. flatter. Este barbarism, chiar dacă apare în texte literare începînd cu primele creații romantice (Gr. Alexandrescu).

FLATÁ, flatez, vb. I. Tranz. A măguli. – Din fr. flatter.

FLATÁ vb. 1. v. linguşi. 2. v. complimenta.

A flata ≠ a jigni

FLATÁ vb. I. tr. A măguli; a linguși. [< fr. flatter].

FLATÁ vb. tr. a lăuda peste măsură; a măguli. (< fr. flatter)

*flatéz v. tr. (fr. flatter, d. germ. de jos flat, plat, turtit). Barb. Lingușesc. Măgulesc. Înfrumusețez: a flata un portret.

flatá (a ~) vb., ind. prez. 3 flateáză