Toate definitiile
FLORÍNTE, florinți, s. m. Pasăre mică cu ciocul gros și roșiatic, cu penele măslinii și cu bărbia și gușa gălbui; florean, brotăcel (Carduelis chloris chloris). – Et. nec.
FLORÍNTE s. (ORNIT.; Carduelis chloris chloris) florean, (rar) brotăcel, (reg.) spatie, verdet, verdoi.
florínte1, florínți, s.m. (înv.) monedă de aur.
*florín m. (it. fiorino, d. orașu Florența, unde s´aŭ bătut întîĭa oară aceste monete [!] de aur, pe care era imprimat un crin, adică o floare; mlat. florinus, ung. forint, sîrb. forinta). Galben florentin (al Florențeĭ). O monetă de argint de valoare variabilă (în Austro-Ungaria valora 2 coroane, adică 2 fr. și 10 banĭ, și se numea gulden. La 1620 valoraŭ 7 zloțĭ cît 6 florinĭ). – Și florinte (vechĭ) și fĭorin.
florinte, V. florean și florin.
floreán m., pl. enĭ (ngr. floriónas și flóri, vgr. hloris, florean, d. hlorós, verde; turc. florĭa, florean, și florğyn, bot-gros). Est. O păsărică (maĭ mare de cît scatiu) verzuĭe cu o pată maĭ gălbuĭe la gușă (fringilla chlóris). – În Trans. florínte.
florínte s. m., pl. florínți