Toate definitiile
FLUIERÁR, fluierari, s. m. 1. Persoană care cântă din fluier (1); fluieraș (2). 2. (Reg.) Meșter care face fluiere (1). 3. Nume dat mai multor păsări care emit sunete ca ale fluierului (1), dintre care cea mai cunoscută are capul și spatele negru cu pete galbene-aurii, ciocul lung și subțire și picioarele lungi (Charadrius pluvialis). [Pr.: flu-ie-] – Fluier + suf. -ar.
FLUIERÁR s. 1. v. fluieraş. 2. (ORNIT.; Charadrius pluvialis) (reg.) fluierător, fluturaş, prundăraş, purcăraş, văcărel. 3. (ORNIT.; Numenius tenuirostris) ploier mic. 4. (ORNIT.; Numenius arcuatus) ploier mare. 5. (ORNIT.) fluierar mare (Numenius arquata) = (pop.) şneap. 6. (ORNIT.; Calidris) prundaş.
FLUIERÁR s. v. sitar-de-mal.
fluierár1, fluieráre, s.n. (reg.) nai.
porcăráș m. (d. porcar). Un fel de becață numită și fluĭerar și șnep (numénius aquáticus și charádrius [pluvialis și morinellus]).
fluĭerár m. Făcător de fluĭere. Cîntăreț din fluĭer. Numele unor păsărĭ înrudite cu becața, numite și fluĭerătorĭ și porcărașĭ (numénius aquáticus, apoĭ oedicnémus crépitans, limósa aegocéphala, macháetes púgnax ș. a.). V. sitar.