Toate definitiile

flúviu (flúvii), s. m. – Apă curgătoare mare. Lat. fluvius (sec. XIX). – Der. fluvial, adj. (fluvial), din fr.

FLÚVIU, fluvii, s. n. Apă curgătoare mare, care se varsă în mări sau în oceane. ♦ Fig. Șuvoi; debit mare. – Din lat. fluvius.

FLÚVIU s. (GEOGR.) apă. (Dunărea este unul dintre marile ~ii ale Europei.)

FLÚVIU s.n. Apă curgătoare cu debit mare care se varsă în mare sau în ocean. ♦ (Fig.) Șuvoi; potop; debit mare de curgere, revărsare. [Pron. -viu, pl. -vii. / < lat. fluvius].

FLÚVIU s. n. 1. apă curgătoare cu debit mare, care se varsă în mare sau în ocean. 2. (fig.) șuvoi; potop; revărsare. (< lat. fluvius)

*flúviŭ n. (lat. fluvius, d. fluere, a curge). Mare rîŭ care se varsă în mare (ca Dunărea, Nilu ș. a.).

flúviu [viu pron. viu] s. n., art. flúviul; pl. flúvii, art. flúviile (-vi-i-)