Toate definitiile

foișór (foișoáre), s. n. – 1. Turn. – 2. Mansardă, cameră amplasată în podul unei case. – 3. Chioșc, pavilion. – 4. Clopotniță separată de biserică. Mag. folyosó „coridor, galerie” (Cihac, II, 500; DAR). Este puțin probabilă der. pe care o propune Bogrea, Dacor., VI, 274, de la foaie, prin intermediul lui foiș „frunziș”.

FOIȘÓR, foișoare, s. n. 1. Terasă deschisă (ridicată mult deasupra pământului), cu acoperișul susținut de stâlpi sau de coloane; cerdac, pridvor. 2. Construcție izolată în curtea sau în grădina unei case; pavilion, chioșc. ♦ Turn. ◊ (Înv.) Foișor de foc = turn de observație pentru incendii. [Pr.: fo-i-] – Din magh. folyosó.

FOIŞÓR s. 1. (pop.) târnaţ. (~ la o casă ţără-nească.) 2. v. pavilion. 3. turn. (~ de pază.)

foișór n., pl. oare (ung. folyosó, galerie, coridor, d. folyosni, a curge încet, folyos, lichid. Cp. cu coridor). Vechĭ. Azĭ Trans. Sală, salon. Balcon. Munt. Mold. Pavilion, chioșc. Turn de observațiune: foișor de foc (de incendiŭ). – Și fu- (CL. 3, 1919, 247).

foișór (fo-i-) s. n., pl. foișoáre