Toate definitiile

FRAPÁ, frapez, vb. I. Tranz. 1. A se impune atenției cuiva prin caracteristici izbitoare; a impresiona puternic, a bate la ochi. 2. A răci șampania sau alte băuturi alcoolice cu ajutorul gheții. – Din fr. frapper.

FRAPÁ vb. a surprinde, a şoca, (fig.) a izbi. (M-a ~ înfăţişarea lui.)

FRAPÁ vb. I. tr. 1. A sări în ochi, a izbi, a surprinde. 2. A răci băuturi alcoolice cu ajutorul gheții. [< fr. frapper].

frapá (frapéz, frapát), vb. – 1. A atrage atenția. – 2. A răci, a pune la gheață. – Fr. frapper. – Der. frapant, adj.

FRAPÁ vb. tr. 1. a sări în ochi, a izbi, a impresiona, a surprinde. 2. a răci băuturi alcoolice cu gheață. 3. (tehn.) a presa după sinterizare două piese metalice. (< fr. frapper)

*frapéz v. tr. (fr. frapper, a izbi). Fig. Barb. Bat la ochĭ, impresionez, izbesc, surprind: coloare [!] care frapează. Apă, butelie, frapată, apă, butelie răcită saŭ înghețată de băut.

frapá (a ~) vb., ind. prez. 3 frapeáză