Toate definitiile

FRECVENTATÍV, -Ă, frecventativi, -e, adj. (Gram.; rar) Iterativ. – Din lat. frequentativus, fr. fréquentatif.

FRECVENTATÍV adj. v. iterativ.

FRECVENTATÍV, -Ă adj. (Gram.; despre verbe) Care arată o repetare a unei acțiuni. V. iterativ. [< lat. frequentativus, cf. (verba) frequentativa].

FRECVENTATÍV, -Ă adj. (despre verbe) care arată o repetare a unei acțiuni. (< lat. frequentativus, fr. fréquentatif)

*frecŭentatív, -ă adj. (lat. frequentativus). Gram. Care arată frecŭența acțiuniĭ, vorbind de verbe, ca a scînci față de a plînge. Rom. frecŭența se arată pin [!] tot: a tot plînge. A cînta era în limba latină un verb frecŭentativ. – Se zice și intensiv. Fals frecv-.

frecventatív adj. m., pl. frecventatívi; f. frecventatívă, pl. frecventatíve