Toate definitiile

FUNDAMENTÁ, fundamentez, vb. I. Tranz. A pune baze temeinice unei idei, unei teorii, unui program etc.; a stabili, a consolida; a demonstra cu argumente științifice. – Din fundament. Cf. germ. fundamentieren.

FUNDAMENTÁ vb. 1. v. baza. 2. a stabili. (A ~ coordonatele unei noi teorii.)

FUNDAMENTÁ vb. I. tr. A pune baze temeinice, a consolida. ♦ A demonstra cu elemente științifice (o idee, o teorie etc.). [Var. fondamenta vb. I. / < fundament].

FUNDAMENTÁ vb. tr. a pune baze temeinice, a consolida. ◊ a demonstra cu elemente științifice (o idee, o teorie). (< germ. fundamentieren)

fundamentá (a ~) vb., ind. prez. 3 fundamenteáză