Toate definitiile

FUZIÚNE, fuziuni, s. f. 1. Contopire a două sau mai multe state sau a două sau mai multe partide într-unul singur ori a două sau mai multe organizații într-una singură. 2. Reorganizarea, prin contopire, într-o singură unitate omogenă a unor întreprinderi sau a unor instituții. 3. Contopire a două sau mai multe nuclee atomice ușoare într-unul mai greu. 4. Topire a unui corp la o temperatură mai înaltă decât temperatura mediului ambiant. ◊ Punct de fuziune = temperatură de topire. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. fusion, lat. fusio, -onis.

FUZIÚNE s. 1. v. fuzionăre. 2. v. topire.

FUZIÚNE s.f. 1. Unire într-o singură unitate a unor organizații, grupări etc.; contopire. ♦ Fuziune nucleară = reacție nucleară constând în combinarea a două nuclee atomice ușoare pentru a forma unele mai grele. 2. (Fiz.) Topire. ◊ Punct de fuziune = temperatură de topire. [Pron. -zi-u-. / cf. fr. fusion, it. fusione, lat. fusio].

FUZIÚNE s. f. 1. unire într-o singură unitate a mai multor partide, organizații, grupări, state etc. 2. reacție nucleară de contopire a două nuclee ușoare pentru a forma un nucleu mai greu. ◊ îmbinare, reunire între mai multe elemente. ◊ (biol.) unire a gameților etc. 3. (chim.) topire. (< fr. fusion, lat. fusio)

*fuziúne f. (lat. fúsio, -ónis, d. fúndere, fusum, a vărsa, a topi. V. con-, di-, e-, in- și pro-fuziune). Topire, prefacerea unuĭ corp solid în lichid pin [!] căldură. Fig. Alianță, amestec: fuziunea partidelor.

fuziúne (-zi-u-) s. f., g.-d. art. fuziúnii; pl. fuziúni