FÂLFÂITÚRĂ, fâlfâituri, s. f. (Rar) Fâlfâire. [Pr.: -fâ-i-] – Fâlfâi + suf. -tură.
FÂLFÂITÚRĂ s. v. fâlfâit.
fâlfâitúră (rar) (-fâ-i-) s. f., g.-d. art. fâlfâitúrii; pl. fâlfâitúri