Toate definitiile

fîrtáĭ n., pl. aĭe, -ál și -ár n., pl. e (ung. fertály, d. germ. viertel, sfert. V. sfert). Sfert (Trans.). Cantitate despărțită din alta maĭ mare (Mold.): un firtaĭ de lemne, de peatră [!]. O veche măsură de capacitate săsească (un sfert de găleată) întrebuințată în Moldova pe la 1600. Despărțitură pe blazon: fîrtale de nobleță. – Și sfîrtaĭ (Trans. vest). În Mold. și cĭofîrtaĭ (din cĭofîrtă și firtaĭ), cantitate despărțită din alta maĭ mare. V. hartan.

fîrtáĭ n., pl. aĭe, -ál și -ár n., pl. e (ung. fertály, d. germ. viertel, sfert. V. sfert). Sfert (Trans.). Cantitate despărțită din alta maĭ mare (Mold.): un firtaĭ de lemne, de peatră [!]. O veche măsură de capacitate săsească (un sfert de găleată) întrebuințată în Moldova pe la 1600. Despărțitură pe blazon: fîrtale de nobleță. – Și sfîrtaĭ (Trans. vest). În Mold. și cĭofîrtaĭ (din cĭofîrtă și firtaĭ), cantitate despărțită din alta maĭ mare. V. hartan.