Toate definitiile
GIG, giguri, s. n. Ambarcație sportivă cu scaune rulante, folosită la învățarea canotajului. – Din engl. gig.
GIG s. (SPORT) semischif.
gig, giguri, s.n. (reg.) Val de pânză; vig.
GIG2, gíguri, s. n. (Mold.) v. vig.
GIG1, giguri, s. n. Val mare de pânză. – Magh. vég.
GIG s.n. 1. Ambarcație de sport, lungă și ascuțită la pupă și la proră, cu scăunașe mobile pentru vâslași. 2. Trăsură mică cu două roți, trasă de un cal. [< engl. gig].
GIG s. n. 1. ambarcație de sport, lungă și ascuțită la pupă și la proră, cu scăunașe rulante pentru cei care trag la rame. 2. trăsură mică cu două roți, trasă de un cal. (< engl. gig)
GIG2, giguri, s. n. Ambarcație de sport cu scăunașe mobile, pe care șed cei ce manevrează vâslele. – Fr. gigue (< engl.).
gig, V. vig.
vig n., pl. urĭ (ung. vég). Trans. Mold. Val (vălătuc, trîmbă) de postav: stofele se desfăceaŭ în bucățĭ saŭ „vigurĭ”; numele de „vig” ține pînă pe la 1650 măcar (Ĭorga, Negoț. 230). – În nord, pop. gig: la Humuleștĭ se fac multe gigurĭ de sumane (Cr.). V. chermea.
gig s. n., pl. gíguri