Toate definitiile

GLANDĂ GRĂSOÁSĂ s. v. glandă sebacee.

GLÁNDĂ, glande, s. f. Organ anatomic în formă de tub care produce o secreție, conducând-o în exteriorul organismului, în sânge, în limfă etc. – Din fr. glande.

GLÁNDĂ s. 1. (ANAT.) glandă corticosu-prarenală = cortex suprarenal; glandă cu secreţie internă v. glandă endocrină; glandă endocrină = glandă cu secreţie internă; glandă genitală = gonadă; glandă pancreatică v. pancreas; glandă pineală v. epifiză; glandă pituitară v. hipofiză; glandă prostatică v. prostată; glandă sebacee = (pop.) glandă grăsoasă; glandă suprarenală = capsulă suprarenală. 2. glande nectarifere v. nectarii.

GLÁNDĂ s.f. Organ (de origine epitelială) care produce o anumită secreție. [< fr. glande].

GLÁNDĂ s. f. (anat.) organ (epitelial) care produce o anumită secreție. (< fr. glande)

*glándă f., pl. e (fr. glande, d. lat. glans, glandis. V. ghindă). Ghindă. Anat. Organ spongios destinat să secreteze unele lichide: glandele salivare, lacrimale. Med. Unflătură [!], bolfă în vre-o parte a corpuluĭ.

glándă s. f., g.-d. art. glándei; pl. glánde