Toate definitiile
GLUMÍ vb. (Mold.) a pruji, (prin Ban. şi Olt.) a şodi, (Mold., Bucov. şi Transilv.) a şugui, (prin Olt.) a zgondi. (Râd şi ~.)
GLUMÍ, glumesc, vb. IV. Intranz. A spune glume1; a vorbi în glumă, fără intenții serioase. ◊ Expr. A nu glumi cu... = a) a lua în considerație cu toată seriozitatea; b) a nu arăta nici un fel de îngăduință, a nu face nici o concesie. Nu-i de glumit cu... = trebuie luat în serios, trebuie privit cu toată seriozitatea. – Din sl. glumiti sen. Cf. glumă1.
glumésc v. intr. (vsl. glumiti se, a flecări, sîrb. glúmiti se, a glumi). Vest. Spun orĭ fac glume, amuzez lumea: el glumește cînd zice că va pleca. Nu ĭaŭ un lucru în serios, nu daŭ destulă atențiune: nu glumi cu primejdiile. – În est șuguĭesc.
glumí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. glumésc, imperf. 3 sg. glumeá; conj. prez. 3 să glumeáscă