Toate definitiile
GROZÁV, -Ă, grozavi, -e, adj. 1. Care produce groază (prin aspect, manifestări, consecințe); groaznic, îngrozitor. 2. Care este extrem de puternic, de violent, de intens, de mare. Vânt grozav. ♦ (Adverbial) Tare, mult; foarte, extrem de... 3. Care iese cu totul din comun prin calitățile sale; remarcabil; excepțional. ◊ Expr. A se crede grozav = a avea o părere exagerat de bună despre sine. ♦ Curajos. ◊ Expr. (Substantivat) A face pe grozavul = a se lăuda, a se mândri (în mod nejustificat) cu calitățile sale, a se grozăvi. – Din bg. grozav.
GROZÁV adj. v. diform, hidos, hâd, pocit, schimonosit, slut, strâmb, urât.
GROZÁV adj., adv. 1. adj. v. îngrozitor. 2. adj. v. atroce. 3. adj. v. cumplit. 4. adj. v. zdravăn. 5. adv. v. sfâşietor. 6. adj. v. extraordinar. 7. adj. v. bun. 8. adv. v. foarte.
Grozav ≠ obişnuit, ordinar
grozáv, -ă adj. (bg. grozav, vsl. grozavŭ. V. groază). Teribil, formidabil: o artilerie grozavă). Oribil: crimă grozavă. A te face grozav (Iron.), a-țĭ da aere de om grozav. Adv. Foarte: mă doare grozav, urît grozav, grozav de urît (foc de urît).