Toate definitiile

GÂLGÂITÚRĂ, gâlgâituri, s. f. Gâlgâire. [Pr.: -gâ-i-] – Gâlgâi + suf. -tură.

GÂLGÂITÚRĂ s. v. gâlgâit.

gîlgîitúră f., pl. ĭ. Rezultatu gîlgîiriĭ: se aude gîlgîitura vinuluĭ.

gâlgâitúră (-gâ-i-) s. f., g.-d. art. gâlgâitúrii; pl. gâlgâitúri