Toate definitiile

GÂNDITÓR, -OÁRE, gânditori, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este cufundat în gânduri, predispus la meditație; îngândurat, meditativ. ♦ Absent; distrat. 2. S. m. și f. Persoană care reflectează asupra problemelor vieții; filozof. ♦ Spec. Filozof. – Gândi + suf. -tor.

GÂNDITÓR s., adj. 1. s. v. filozof. 2. s. v. înţelept. 3. adj. v. reflexiv. 4. adj. v. îngândurat.

gînditór, -oáre adj. Cugetător, care se gîndește: filosofiĭ îs gînditorĭ. Îngîndurat. A rămînea [!] gînditor, a cădea pe gîndurĭ.

gânditór adj. m., s. m., pl. gânditóri; adj. f., s. f. sg. și pl. gânditoáre