Toate definitiile

IERBÚȚĂ, ierbuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui iarbă; ierbuliță. – Iarbă + suf. -uță.

IERBÚŢĂ s. v. ierbuşoară.

ierbúță (rar) s. f., g.-d. art. ierbúței; pl. ierbúțe