Toate definitiile

INCIDENTÁL, -Ă, incidentali, -e, adj. (Adesea adverbial) Care intervine întâmplător; accidental. – Din fr. incidentel.

INCIDENTÁL adj. 1. v. întâmplător. 2. v. neprevăzut.

INCIDENTÁL, -Ă adj. (adesea adv.) Întâmplător, accidental. [Cf. fr. incidentel, it. incidentale].

INCIDENTÁL, -Ă adj. (și adv.) întâmplător, accidental. (< it. incidentale)

*incidentál, -ă adj. (d. incident. V. accidental). Produs pin [!] incident: cerere incidentală. Pin incident: dacă s´ar face incidental vre-o obĭecțiune.

incidentál adj. m., pl. incidentáli; f. incidentálă, pl. incidentále