Toate definitiile

INCITÁȚIE, incitații, s. f. (Livr.) Incitare. – Din fr. incitation, lat. incitatio.

INCITÁŢIE s. v. aţâţare, incitare, instigare, instigaţie, întărâtare, provocare, stârnire, tulburare.

INCITÁȚIE s.f. Incitare; instigare. [Gen. -iei, var. incitațiune s.f. / cf. fr. incitation, lat. incitatio].

INCITÁȚIE s. f. incitare. (< fr. incitation, lat. incitatio)

*incitațiúne f. (lat. incitátio, -ónis). Acțiunea de a incita, instigațiune. – Și -áție și -áre.

incitáție (-ți-e) s. f., art. incitáția (-ți-a), g.-d. art. incitáției; pl. incitáții, art. incitáțiile (-ți-i-)