![]() Caută
Traducere
|
Toate definitiileINCOERÉNȚĂ, incoerențe, s. f. Lipsă de legătură logică (în gândire sau acțiune). [Pr.: -co-e-. – Var.: incoherénță s. f.] – Din fr. incohérence. INCOERÉNŢĂ s. (livr.) ilogism. Incoerenţă ≠ coerenţă INCOERÉNȚĂ s.f. Lipsă de coerență, de legătură logică (în gândire, în acțiune). [Pron. -co-e-, var. incoherență s.f. / cf. fr. incohérence]. INCOERÉNȚĂ s. f. faptul de a fi incoerent. (< fr. incohérence) *incoerénță f., pl. e (d. coerență; fr. incohérence). Starea lucrurilor incoerente. Fig. Incoerența ideilor. incoerénță s. f., g.-d. art. incoerénței; pl. incoerénțe |