Toate definitiile

INCONSTÁNȚĂ, inconstanțe, s. f. Lipsă de constanță; nestatornicie. – Din fr. inconstance.

INCONSTÁNŢĂ s. v. inconsecvenţă.

INCONSTÁNȚĂ s.f. Lipsă de constanță; nestatornicie. [Cf. fr. inconstance, lat. inconstantia].

INCONSTÁNȚĂ s. f. lipsă de constanță; nestatornicie. (< fr. inconstance, lat. inconstantia)

*inconstánță f., pl. e (lat. in-constantia). Nestatornicie, lipsă de constanță.

inconstánță s. f., g.-d. art. inconstánței; pl. inconstánțe