Toate definitiile

INDOCÍL, -Ă, indocili, -e, adj. (Rar) Care nu este docil; nesupus, neînțelegător. – Din fr. indocile.

Indocil ≠ docil

INDOCIL, -Ă adj. Nesupus; neînțelegător. [Cf. fr. indocile].

INDOCÍL, -Ă adj. nesupus; neînțelegător. (< fr. indocile)

*indócil, -ă adj. (lat. indócilis). Care nu e docil: copil indocil. – Fals -íl (după fr.).

indocíl (rar) adj. m., pl. indocíli; f. indocílă, pl. indocíle