Toate definitiile

INFÉCȚIE, infecții, s. f. 1. Proces rezultat din pătrunderea și dezvoltarea în organism a unor agenți patogeni (paraziți, microbi sau viruși) și din reacția țesuturilor la acest atac, manifestată prin inflamații, supurații, cangrene etc. 2. Miros urât, duhoare, putoare, miasmă. ♦ Fig. Contagiune morală. [Var.: infecțiúne s. f.] – Din fr. infection.

INFÉCŢIE s. 1. v. molipsire. 2. v. putoare.

INFÉCȚIE s.f. 1. Proces patologic cauzat de pătrunderea și de dezvoltarea în organism a anumitor microbi. 2. Miros urât, duhoare, putoare. ♦ (Fig.) Decădere morală. [Gen. -iei, var. infecțiune s.f. / cf. fr. infection].

INFÉCȚIE s. f. 1. proces patologic cauzat de pătrunderea și dezvoltarea microbilor în organism. 2. miros urât, duhoare, putoare. 3. (fig.) decădere morală. (< fr. infection)

*infecțiúne f. (lat. in-féctio, -ónis. V. a-fecțiune). Acțiunea de a infecta. Mare putoare. Molipsire, vătămarea organizmuluĭ [!] pin [!] microbĭ infecțioșĭ. Fig. Contagiune morală. – Și -écție.

infécție (-ți-e) s. f., art. infécția (-ți-a), g.-d. art. infécției; pl. infécții, art. infécțiile (-ți-i-)