Toate definitiile

INÍC, -Ă, inici, -ce, adj. (Livr.) Care nu este echitabil; inechitabil, nedrept. – Din fr. inique, lat. iniquus.

INÍC adj. v. inechitabil, injust, nedrept, neechitabil, nejust.

INÍC, -Ă adj. (Liv.) Nedrept, injust, neechitabil; arbitrar, abuziv. [Cf. fr. inique, it. iniquo].

INÍC, -Ă adj. nedrept, injust, neechitabil; arbitrar, abuziv. (< fr. inique)

*iníc, -ă adj. (lat. in-iquus, d. in-, ne, și áequus, egal, just. V. egal). Injust: judecător inic, judecată inică. Adv. Cu inichitate.

iníc (livr.) adj. m., pl. iníci; f. inícă, pl. iníce