Toate definitiile

INIMICÍȚIE, inimiciții, s. f. (Livr.) Dușmănie, vrăjmășie, ură. – Din lat. inimicitia.

INIMICÍŢIE s. v. animozitate, discordie, duşmănie, învrăjbire, ostilitate, pornire, ură, vrajbă, vrăjmăşie, zâzanie.

Inimiciţie ≠ prietenie

INIMICÍȚIE s.f. (Liv.) Dușmănie, ură. [Gen. -iei. / < lat. inimicitia].

INIMICÍȚIE s. f. dușmănie, ură, vrăjmășie; inamiciție. (< lat. inimicitia, it. inimicizia)

*inimicíție f. (lat. in-imicitia, d. in-, ne, și amicitia, amiciție). Dușmănie, lipsă de prietenie. – Ob. inamiciție (după amiciție).

!inimicíție (livr.) (i-ni-, -ți-e/in-i-) s. f., art. inimicíția (-ți-a), g.-d. art. inimicíției; pl. inimicíții, art. inimicíțiile (-ți-i-)