Toate definitiile

INSTABILITÁTE, instabilități, s. f. Caracterul a ceea ce este instabil; nestatornicie, nestabilitate, inconsecvență, inconstanță. – Din fr. instabilité, lat. instabilitas, -atis.

INSTABILITÁTE s. 1. mobilitate, nestatornicie. (~ unor dune.) 2. nestabilitate, precaritate. (~ în echilibru.) 3. (MET.) nestabilitate, nestatornicie, variabilitate. (~ vremii.) 4. v. fluctuaţie. 5. v. la-bilitate. 6. v. inconsecvenţă.

Instabilitate ≠ stabilitate

INSTABILITÁTE s.f. Însușire a ceea ce este instabil; nestabilitate; nestatornicie. [Cf. lat. instabilitas, fr. instabilité].

INSTABILITÁTE s. f. însușire a ceea ce este instabil. (< fr. instabilité, lat. instabilitas)

*instabilitáte f. (lat. instabilitas, -átis). Lipsă de stabilitate, nestatornicie, nesiguranță: instabilitatea averiĭ, soarteĭ.

instabilitáte s. f., g.-d. art. instabilitắții