Toate definitiile

IREDÉNT, -Ă, iredenți, -te, adj. (Rar) Care aparține iredentismului, privitor la iredentism, care propagă, susține iredentismul; iredentist (2). – Din it. irredento.

IREDÉNT adj., s. v. iredentist.

IREDÉNT, -Ă adj. (despre un teritoriu, o populație) supus încă dominației străine, nerestituit patriei. (< fr. irredento)

iredént (rar) adj. m., pl. iredénți; f. iredéntă, pl. iredénte