Toate definitiile

ISCUSÍT, -Ă, iscusiți, -te, adj. 1. Îndemânatic, dibaci, abil, ingenios, priceput; învățat. 2. Făcut cu pricepere, cu măiestrie, cu artă. – V. iscusi.

ISCUSÍT adj. 1. v. îndemânatic. 2. îndemânatic, priceput, (înv.) practicos, practisit. (Un doctor iscusit.) 3. ingenios. 4. v. inventiv. 5. v. artistic. 6. v. inteligent.

ISCUSÍT adj. v. arătos, chipeş, frumos, înţelept.

Iscusit ≠ nepriceput, neiscusit, netalentat, stângaci

iscusít, -ă adj. (d. vsl. is-kusiti, a încerca, a ispiti. V. za-cuscă). Priceput, îndemănatic [!]. Iscusit la minte, ager la minte.