Toate definitiile

ISPRĂVÍRE, isprăviri, s. f. Acțiunea de a (se) isprăvi și rezultatul ei. – V. isprăvi.

ISPRĂVÍRE s. 1. v. terminare. 2. finalizare, înche-iere, sfârşire, terminare. (~ acţiunii începute.) 3. v. consumare. 4. v. absolvire.

isprăvíre s. f., g.-d. art. isprăvírii; pl. isprăvíri