Toate definitiile

ÎÎ interj. (Pop. și fam.) Cuvânt folosit pentru a exprima o aprobare, un consimțământ; da. – Onomatopee.

ií vb. IV (înv.) A merge, a se duce.

ii v. i³

i-i¹ pr. + pr. (banii i-i dau)

i-i² (reg.) pr. + vb. (i-i frig)

iĭ, pl. d. ie 1 și 2 și (est) dativu d. ĭa 1 îld. ĭeĭ și pl. d. ĭel îld. ĭeĭ (dînșiĭ).

1) îĭ, pron. m. și f. la dativ sing.: acestuĭ om, acesteĭ femeĭ îĭ dăruĭesc asta; aceluĭa, aceleĭa nu-ĭ dăruĭesc. V. mi, ți, și, i.

2) îĭ, pron. personal m. la ac. pl.: pe aceștĭ oamenĭ îĭ văd, pe aceĭa nu-ĭ văd.

3) îĭ, formă estică îld. e: aicĭ îĭ bine, casa îĭ (saŭ casa-ĭ) albă. V. sînt.