Toate definitiile

KIESELGÚR s. n. Rocă sedimentară silicioasă, formată prin depunerile cochiliilor unor alge microscopice monocelulare; diatomit, pămânțel. [Pr.: chiz-] – Din germ. Kieselgur.

KIESELGÚR s. v. diatomit.

KIESELGÚR [CHI-ZEL-] s. n. diatomit. (< germ. Kieselgur)

kieselgúr (germ.) [kies pron. chiz] (kie-) s. n.