Toate definitiile

MIAU interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul pisicii; miorlau. ◊ Expr. (Substantivat; fam.) A-i lua cuiva miaul = a) a face pe cineva să tacă; b) a omorî pe cineva. – Onomatopee.

MIAU interj. miorlau! (Pisica face: ~!)

miáu interj. – Reproduce glasul pisicii. – Mr. meao. CreaÈ›ie expresivă, cf. miorlau, È™i alb. miauljis, ngr. μιαουνίζω, it. miaulare, gnao, fr. miaou, miauler, sp. mau, marramao, maullar. Se foloseÈ™te È™i pentru a exagera ideea de micime sau de scurtime a timpului. – Der. miauna (var. mieuna, mieuni, Banat mioni), vb. (a miorlăi); miaut, s. n. (miorlăit), cuvînt rar care pare creaÈ›ie personală a lui Eminescu; miaunat (var. mieunat), s. n. (miorlăit); mieunătură, s. f. (miorlăit).

mĭaŭ, interj. care arată țipetu [!] pisicilor cînd le e foame saŭ le doare ceva. V. mĭorlaŭ.

miau interj.