Toate definitiile
MUSCÁT, -Ă, muscați, -te, adj. (Despre struguri sau vin) Tămâios. – Din fr. muscat.
MUSCÁT adj. v. tămâios.
MUSCÁT s.n. Varietate de struguri cu gust aromat; vin extras din astfel de struguri. [< fr. muscat].
MUSCÁT s. m. varietate de struguri cu gust tămâios. ◊ vin din astfel de struguri. (< fr. muscat)
muscát1 adj. invar.
*muscát2 s. n.
MUŞCATUL-BROÁŞTELOR s. v. iarba-broaştei.
MUȘCÁT s. n. (Rar) Mușcare. – V. mușca.
MUŞCÁT s. v. muşcare.
MUŞCATUL-DRÁCULUI s. (BOT.; Scabiosa lucida) (reg.) sipică.
MUŞCATUL-DRÁCULUI s. v. ruin.
NUCĂ DE MUŞCÁTĂ s. v. nucşoară.
mușcát (est) m. și mușcátă (vest) f., pl. e (rus. muškat, fructu unuĭ copac mirositor; germ. muskat, fr. muscat, moscat). Indrușaim, o plantă geraniacee cu tulpina scurtă și cărnoasă, cu frunze rătunde [!] catifelate, cu florĭ de ordinar roșiĭ așezate în umbele micĭ, originară din sudu Africiĭ (pelargónium odoratissimum [béllulum și róseum]). Mușcatu draculuĭ. V. ruĭen.
mușcát s. n.