Toate definitiile

NECURĂȚÍE, necurății, s. f. (Înv.) Murdărie, necurățenie. – Ne- + curăție.

NECURĂŢÍE s. v. abjecţie, fărădelege, infamie, jeg, josnicie, mişelie, mârşăvie, murdărie, necurăţenie, nelegiuire, ne-mernicie, netrebnicie, ticăloşie.

necurățénie f. Murdărie, lipsă de curățenie. – Vechĭ și -ățíe și -ățíme.

necurățíe (înv.) s. f., art. necurățía, g.-d. art. necurățíei; (lucruri, fapte) pl. necurățíi, art. necurățíile