Toate definitiile

NEMURÍ, nemuresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să trăiască veșnic în amintirea oamenilor, a face să reziste timpului, să devină nemuritor (2) (slăvind, preamărind, cântând); a imortaliza. – Din nemuritor (derivat regresiv).

NEMURÍ vb. v. eterniza, imortaliza, perpe-tua.

nemurí², nemurésc, vb. IV refl. (reg.) a deveni sau a fi rudă cu cineva.

înemurésc (mă) v. refl. (d. neam, neamurĭ). Trans. Rar. Mă înrudesc. – Și nem- și înnem-.

1) nemurésc (mă) V. înemuresc.

2) nemurésc v. tr. (d. nemurire). Cuv. ridicul format de cărturari îld. imortalizez saŭ fac nemuritor.

nemurí (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. nemurésc, imperf. 3 sg. nemureá; conj. prez. 3 să nemureáscă