Toate definitiile

NEPRIHĂNÍT, -Ă, neprihăniți, -te, adj. Care este fără prihană, fără păcat, fără vină, pur, curat, nepătat, imaculat; spec. cast. – Ne- + prihănit (înv. „păcătos, vinovat” < prihană).

NEPRIHĂNÍT adj. fecioresc, v. inocent.

neprihănít, -ă adj. Fără prihană, neatins, imaculat.

neprihănít (ne-pri-) adj. m., pl. neprihăníți; f. neprihănítă, pl. neprihăníte