Toate definitiile

NESTATÓRNIC, -Ă, nestatornici, -ce, adj. Care nu este statornic; schimbător, inconstant. – Ne- + statornic.

NESTATÓRNIC adj. 1. v. mişcător. 2. v. schimbător. 3. (înv.) neaşezat. (Un om veşnic ~.) 4. v. inconsecvent. 5. schimbător, (înv.) necredincios. (~ în dragoste.) 6. hoinar, sprinţar, (pop.) spulberatic. (Gânduri ~.)

Nestatornic ≠ statornic, stabil, permanent

nestatorníc, -ă adj. Lipsit de statornicie: om. caracter nestatornic. Nomad instabil: popor nestatornic.

!nestatórnic (nes-ta-/ne-sta-) adj. m., pl. nestatórnici; f. nestatórnică, pl. nestatórnice